China este deja cel mai mare exportator mondial de tehnologii de supraveghere bazate pe IA, iar sistemele de inteligență artificială generativă pe care le dezvoltă este puțin probabil să rămână limitate la granițele sale. Un raport recent al Institutului Australian de Politici Strategice (ASPI), intitulat „Inteligența Artificială a Partidului: Cum noile sisteme IA ale Chinei remodelează drepturile omului”, oferă noi dovezi empirice că modelele lingvistice mari (LLM) dezvoltate în China sunt aliniate sistematic cu obiectivele politice ale Partidului Comunist Chinez (PCC). Printre cele mai frapante descoperiri ale raportului se numără faptul că Falun Gong este unul dintre cele mai puternic cenzurate și distorsionate din punct de vedere politic subiecte în cadrul sistemelor IA chinezești.
Cercetarea Institutului Australian de Politici Strategice demonstrează că, dintre cele 12 subiecte politice sensibile testate pe un model chinezesc, Falun Gong a înregistrat constant cele mai scăzute rate de răspuns. Acest lucru a inclus un refuz total de a răspunde în chineza simplificată și tradițională, precum și un număr de răspunsuri în engleză mai mic decât în cazul aproape oricărei alte teme analizate. Aceste descoperiri scot în evidență modul în care instrumentele de IA chinezești sunt proiectate nu doar pentru a suprima informația la nivel intern, ci și pentru a consolida narațiunile PCC în mediul digital global.
Șase modele și douăsprezece teme
Pentru a investiga influența cenzurii în sistemele de inteligență artificială multimodală, primul capitol al raportului ASPI evaluează modul în care șase dintre cele mai avansate modele răspund la imagini sensibile din punct de vedere politic. Analiza include patru modele dezvoltate în China—DeepSeek VL2, Baidu Ernie 4.5VL, Alibaba Qwen3 VL și GLM 4.5V de la Zhipu AI—testate prin intermediul furnizorilor de infrastructură din SUA și Singapore. Acestea au fost comparate cu două modele occidentale de referință, GPT-5 și Gemini 2.5 Pro. Această metodologie permite o comparație detaliată între diferiți dezvoltatori, arhitecturi de sistem și contexte de utilizare.
Autorii studiului au alcătuit un set de date riguros selecționat, format din 160 de imagini ce acoperă 12 subiecte sensibile, printre care se numără mișcarea Falun Gong, masacrul din Piața Tiananmen, independența Tibetului și genocidul uigurilor. Rata de răspuns—adică procentul de solicitări care au primit un răspuns efectiv—a fost utilizată ca principal indicator cantitativ pentru a identifica comportamentul de cenzură.
După cum subliniază autorul principal al acestui capitol, analiza a demonstrat că modelele chinezești „refuză să răspundă, elimină sau distorsionează detalii esențiale ori introduc subtil perspective aliniate ideologiei de stat. Mai mult, cenzura devine și mai riguroasă atunci când aceeași imagine este însoțită de o solicitare în limba chineză, în comparație cu o solicitare în limba engleză”.
Falun Gong: Cea mai scăzută rată de răspuns
Raportul Institutului Australian de Politici Strategice identifică refuzul categoric de a răspunde ca fiind cea mai directă formă de cenzură. Acest fenomen poate apărea fie la nivelul interfeței de programare a aplicației (API), unde sistemul returnează o eroare și nu generează niciun rezultat, fie la nivelul răspunsului, unde modelul refuză explicit să răspundă.
În timp ce modelele occidentale de frontieră și unele modele chinezești (în special Ernie și DeepSeek) au menținut rate de răspuns relativ ridicate în toate limbile testate, modelul Qwen al celor de la Alibaba—accesat prin Alibaba Cloud International—a răspuns la mai puțin de 30% din solicitările care conțineau imagini sensibile politic. Subiectul Falun Gong s-a clasat printre temele cu cele mai scăzute rate de răspuns la nivel general, alături de masacrul din Piața Tiananmen, independența Tibetului și genocidul uigurilor.
În mod special, subiectul Falun Gong a generat zero răspunsuri în limba chineză (atât în varianta simplificată, cât și în cea tradițională) și mai puține răspunsuri în limba engleză decât aproape oricare alt subiect examinat. Acest tipar sugerează că nu este vorba despre o alegere incidentală de moderare, ci despre o suprimare sistematică, specifică acestui subiect, integrată direct în designul și implementarea modelului. (Vezi imaginea 1)
Încadrarea ideologică aliniată PCC și distorsionarea prin cuvinte-cheie
Dincolo de refuzurile categorice, raportul Institutului Australian de Politici Strategice evidențiază și forme mai subtile de cenzură, inclusiv omisiunea selectivă și distorsionarea narativă. Studiul include o analiză detaliată a frecvenței cuvintelor-cheie pentru a evalua atât termenii de conținut (cum ar fi referirile la abuzurile împotriva drepturilor omului), cât și cuvinte-cheie de context care semnalează moderarea sau poziționarea ideologică.
În timp ce modelele occidentale au fost mai predispuse să menționeze persecuția și preocupările privind drepturile omului, modelele dezvoltate în China—în special Qwen și Ernie—au înclinat semnificativ spre utilizarea unui limbaj de discreditare. Acestea au folosit frecvent termeni inexacți și dezumanizanți, precum „cult”, sau au inclus propaganda în răspunsurile referitoare la Falun Gong. Această divergență indică faptul că sistemele chinezești de IA nu sunt instrumente informaționale neutre, ci mai degrabă codifică și reproduc narațiunile politice ale PCC.
După cum concluzionează Institutul Australian de Politici Strategice, aceste tipare demonstrează modul în care modelele chinezești „reflectă narațiuni aliniate statului care discreditează grupul”, chiar și atunci când răspunsurile par la suprafață informative. De exemplu, imaginea 2 ilustrează frecvența cu care modelele menționează cuvinte-cheie specifice subiectului atunci când sunt interogate cu imagini legate de Falun Gong.
Manipularea mesajului în funcție de limba utilizată
Raportul documentează, de asemenea, discrepanțe majore bazate pe limbă. Pentru solicitări vizuale identice, modelele au produs narațiuni fundamental diferite, în funcție de utilizarea limbii engleze sau a chinezei simplificate.
Într-un exemplu, modelul Ernie al celor de la Baidu, atunci când a fost interogat în limba engleză, a oferit o descriere care recunoștea persecuția Falun Gong de către guvernul chinez.
Când solicitarea a fost făcută în chineza simplificată, Ernie a evidențiat, în schimb, poziția oficială a guvernului—și anume aceea că grupul reprezintă un «risc semnificativ pentru siguranța publică și sănătatea fizică și mentală a individului» (对社会公共安全和个人身心健康构成极大 危害)—și a avertizat utilizatorul să «reziste în mod conștient infiltrării cultelor». (自觉抵制邪教渗透) „Inteligența Artificială a Partidului: Cum noile sisteme IA ale Chinei remodelează drepturile omului”
Acest limbaj oglindește propaganda de lungă durată a Partidului Comunist Chinez (PCC), utilizată pentru a justifica persecuția continuă împotriva Falun Gong. (Vezi imaginea 3)
Implicații pentru societățile democratice
Cercetările Institutului Australian de Politici Strategice indică faptul că sistemele de inteligență artificială reprezintă acum o extensie automatizată și scalabilă a acelorași mecanisme de control narativ.
Pentru factorii de decizie, autoritățile de reglementare și instituțiile de securitate, implicațiile sunt majore. Pe măsură ce modelele chinezești de IA sunt implementate la nivel internațional—prin servicii cloud, aplicații de consum și platforme integrate—acestea riscă să exporte cenzura, dezinformarea și coerciția politică direct în ecosistemele informaționale democratice.
Concluziile Institutului Australian de Politici Strategice ar trebui să constituie un avertisment pentru guverne, societatea civilă, organizațiile mass-media și companiile din domeniul tehnologic. Este nevoie urgentă de măsuri de protecție pentru a asigura transparența, responsabilitatea și respectarea drepturilor omului în implementarea sistemelor de IA—în special a celor dezvoltate în contexte autoritare. În absența unor astfel de măsuri, IA ar putea deveni un nou vector puternic al represiunii la scară globală, cenzura aplicată mișcării Falun Gong constituind un studiu de caz clar și bine documentat al acestui risc.
Scurt istoric
Falun Gong este o practică spirituală cu rădăcini adânci în cultura și credințele tradiţionale chineze, ce pune accent pe autodisciplina minții în conformitate cu principiile Adevăr (眞), Compasiune (善), Toleranţă (忍), pe care le consideră calitățile fundamentale ale universului și care ghidează viața de zi cu zi a practicanților săi. Respectarea valorilor morale amintite, împreună cu cinci seturi de exerciţii fizice line și lente de qigong, ajută la îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea liniştii interioare.
Privită ca o reîntoarcere la tradiţie, în doar câţiva ani Falun Dafa a ajuns să fie extrem de populară în China în anii 1990. În prezent, ea este practicată și apreciată în peste 110 ţări din întreaga lume, inclusiv România. Este transmisă gratuit de către voluntari și a dus la îmbunătățirea semnificativă a sănătății și moralității a peste 100 de milioane de oameni din toate colțurile globului.
Cu toate acestea, în țara de origine, China, practicanții Falun Gong sunt supuși în prezent unei persecuții brutale lansate în mod oficial de către Partidul Comunist Chinez (PCC / Partidul) la data de 20 iulie 1999.
De la această dată, între 500.000 și un milion de practicanți Falun Gong au fost arestați și trimiși în lagăre de muncă forțată, fără nicio formă de apărare legală. Zeci de mii au fost aruncați în închisori și instituții psihiatrice. Au fost raportate peste 100.000 de cazuri de abuz și tortură în custodia poliției. 4135 de morți cauzate prin tortură sunt documentate (numărul de morți actual este estimat a fi cu mult mai mare). Conform dezvăluirilor din 2006 încoace, practicanții Falun Gong sunt omorâți în China prin extragerea forțată a organelor vitale.
----------------
Pentru a fi la curent și alături de noi în demascarea și oprirea persecuției din China, dați LIKE la pagina noastră de Facebook mai jos. Apreciem!
