Discursuri recente plasează problema Falun Gong înaintea campaniilor anticorupție și a eforturilor de combatere a terorismului
Concluzii principale
- Pe fondul unei concentrări reînnoite a Partidului Comunist Chinez asupra securității regimului, represiunea împotriva Falun Gong este menționată ca o prioritate de vârf atât pentru conducerea centrală, cât și pentru autoritățile locale, așa cum reiese din rapoarte de activitate, discursuri și directive provenite din cel puțin 12 provincii, datate începând cu anul 2017. Din cele peste douăzeci de referințe citate mai jos reiese clar că această campanie violentă de eradicare a Falun Gong este percepută, în interiorul Partidului, drept un element central al eforturilor regimului de a controla populația, de a menține puterea politică și de a-și păstra supremația ideologică.
- Referințele publice la reprimarea Falun Gong, făcute de oficiali de rang înalt din domeniul securității și justiției chiar în ianuarie 2023, reprezintă o schimbare notabilă față de anii anteriori de tăcere oficială, în ciuda faptului că persecuția a continuat neîntrerupt în întreaga țară în tot acest interval.
- O astfel de retorică oficială, care ridică Falun Gong la rangul de țintă prioritară a operațiunilor represive de securitate, a coincis cu o intensificare a persecuției observată de Centrul de Informare Falun Dafa încă de la începutul pandemiei de COVID-19, incluzând detenții arbitrare la scară largă, tortură și decese cauzate de abuzuri în detenție.
Introducere
Menținerea puterii sub pretextul apărării „securității naționale” a reprezentat de mult timp o caracteristică definitorie a regimului Partidului Comunist Chinez (PCC). Totuși, sub conducerea lui Xi Jinping, această direcție a cunoscut o accentuare considerabilă, devenind și mai importantă în strategia de guvernare a regimului—o tendință care s-a accelerat în ultimii ani. „Securitatea politică”, descrisă de Xi într-un discurs din 2014 drept „piatra de temelie a securității naționale cuprinzătoare” (总体国家安全), se află pe primul loc în ierarhia celor peste zece domenii incluse în cadrul general al securității naționale. În mai 2023, Xi a cerut urgent accelerarea modernizării acestui sistem.
Observând aceste evoluții, cercetători și analiști occidentali au remarcat că această orientare a determinat creșterea represiunii, încălcări ale drepturilor omului și suprimarea societății civile. În astfel de analize, campania regimului de reprimare a Falun Gong aproape că nu este menționată. Totuși, o revizuire a declarațiilor făcute de oficiali de rang înalt, atât în trecut, cât și după 2020, arată că Falun Gong rămâne o componentă centrală a eforturilor PCC de a menține „securitatea politică”. Mai mult, în unele cazuri, Falun Gong a fost plasat chiar înaintea altor amenințări percepute la adresa regimului sau a pericolelor reale pentru siguranța publică. Referințele de pe site-urile guvernelor locale cu privire la aplicarea viziunii lui Xi, includ în mod constant menționarea Falun Gong, însă acestea sunt rareori citate de centre de analiză sau de cercetători.
Conducerea securității publice și a procuraturii supreme include reprimarea Falun Gong printre principalele eforturi de apărare a securității politice
În august 2020, Zhao Kezhi, pe atunci ministru al Securității Publice și consilier de stat, a susținut un discurs în fața Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului—parlamentul simbolic al Chinei—prezentând activitatea desfășurată în perioada 2016–2019, cu accent pe realizările anului 2019. Zhao a subliniat că, în aplicarea conceptului de securitate națională cuprinzătoare, sistemul de securitate publică a încercat să „folosească pe deplin instrumentele și metodele legale pentru a duce lupte aprofundate împotriva subversiunii, separatismului și infiltrării; să reprime cu severitate activitățile ‘Falun Gong’ […] și ale altor [religii interzise*]; și să apere cu hotărâre securitatea politică a țării”. Reflectând asupra importanței acordate acestor eforturi, Zhao a menționat măsurile de suprimare a grupurilor religioase interzise, cum este Falun Gong, înainte de a vorbi despre alte inițiative de securitate, precum cele anticorupție sau de combatere a terorismului.
Acesta este unul dintre multiplele rapoarte de activitate disponibile public, prezentate de oficiali de rang înalt în cadrul forumurilor importante ale Partidului din ultimii ani, care abordează direct campania Beijingului împotriva Falun Gong. Între 2017 și 2021, în rapoartele anuale prezentate Congresului Național al Poporului, Curtea Supremă a Poporului (SPC) și Parchetul Suprem al Poporului au menționat în mod repetat implicarea activă și „intensificarea luptei” împotriva religiilor interzise, precum și „pedepsirea fermă a Falun Gong” și a altor credințe considerate interzise. În ianuarie 2017, la un simpozion la care au participat președinții curților populare superioare din întreaga China, Curtea Supremă a Poporului ar fi cerut „adâncirea luptei” împotriva grupărilor religioase interzise și „înăsprirea pedepselor împotriva Falun Gong” și a altor astfel de grupuri, pentru a „preveni ca acestea să devină un factor proeminent ce afectează securitatea politică.”
În mai 2020, Zhang Jun—la acel moment procuror general al Parchetului Suprem al Poporului—a declarat, într-un raport de activitate pe anul 2019 prezentat Congresului Național al Poporului, că instituția a „apărat cu fermitate securitatea politică națională și stabilitatea socială”, a „implementat conceptul de securitate națională cuprinzătoare” și a „pedepsit cu hotărâre Falun Gong” și alte grupuri religioase interzise. Zhang a menționat acțiunile împotriva Falun Gong chiar înainte de a enumera dosare penale legate de fapte precum violența și furtul.
Această menționare explicită a Falun Gong printre primele amenințări percepute la adresa regimului a apărut și în alte discursuri și rapoarte, inclusiv în trei conferințe de presă organizate de Ministerul Securității Publice începând din 2021. Pe 15 aprilie 2021, cu ocazia Zilei Educației pentru Securitate Națională, ministerul a prezentat realizările ultimilor șapte ani în apărarea „securității politice” a Chinei și a schițat direcțiile de lucru viitoare. Primul obiectiv menționat în raportul despre conferință a fost Falun Gong și alte religii interzise, cu accent pe „educația și transformarea în profunzime”—o expresie care se referă la metodele brutale prin care practicanții sunt forțați să renunțe la credințele lor și să laude Partidul Comunist Chinez. Această menționare a precedat referințele la politicile „anti-separatiste” în Tibet, eforturile „anti-teroriste” în Xinjiang sau alte domenii considerate prioritare, precum infracțiunile informatice, delictele economice și urmărirea foștilor oficiali aflați în străinătate prin campania „Fox Hunt.” Comentarii similare apar și în rapoartele despre conferințele de presă din ianuarie 2022 și ianuarie 2023 dedicate „Zilei Poliției Poporului din China”. În aceste două rapoarte, menționarea Falun Gong apare după campaniile „anti-separatiste” și „anti-teroriste”, dar tot înaintea altor domenii prioritare.
Căutările exhaustive în informațiile disponibile public pe site-urile guvernamentale chineze și în presa de stat arată că aceste recente referiri la campania anti-Falun Gong în conferințe de presă publice vin după o perioadă de tăcere relativă. Ultima mențiune publică de acest tip din partea unui oficial de rang înalt din domeniul securității pare să dateze din februarie 2006, când Ke Liangdong, pe atunci director al Departamentului pentru Afaceri Legale din cadrul Ministerului Securității Publice, declara că practicanții Falun Gong vor fi pedepsiți în baza noii Legi privind sancționarea contravențiilor în domeniul securității publice. În intervalul care a urmat, site-urile unor autorități locale au continuat să facă referire la acțiuni împotriva practicanților Falun Gong—cum a fost campania „zero-out”—însă oficialii de rang înalt au evitat să menționeze Falun Gong în mod public, cel mai probabil pentru a susține falsa impresie că Partidul ar fi reușit să distrugă complet mișcarea.
Guvernele locale urmează linia trasată de centru
Între 2019 și 2023, numeroase directive, rapoarte de activitate și planuri de dezvoltare emise de guvernele locale (și în special de autoritățile judiciare) din întreaga China au asociat reprimarea celor care practică Falun Gong cu apărarea „securității naționale”, „securității politice”, „securității politice naționale” și/sau „securității statului”. Iată câteva exemple relevante:
- Provincia Hebei: În august 2021, Curtea Populară Intermediară din orașul Chengde și-a publicat raportul de activitate pe cinci ani, pentru perioada 2017–2021. Raportul menționa că instanța a „aderat la conceptul cuprinzător de securitate națională, a pus cu seriozitate menținerea securității politice naționale pe primul loc”, inclusiv prin faptul că „a reprimat cu severitate infiltrarea și activitățile distructive ale Falun Gong” și ale altor religii interzise, „finalizând 27 de dosare implicând [religii interzise] și condamnând 59” de credincioși. Anterior, Procuratura Populară a județului Changli sublinia în raportul său de activitate pe 2018 că a „reprimat cu strictețe” activitățile religiilor interzise, „apărând astfel securitatea politică națională”. Făcând în mod explicit legătura între aceste acțiuni și obiectivele și directivele partidului central, raportul mai preciza:
În conformitate cu jurisdicția stabilită de superiori, Procuratura a efectuat urmărirea penală a cazurilor din oraș [implicând] Falun Gong… Pe parcursul anului, au fost deschise în total 26 de dosare implicând 39 de persoane, iar 24 de dosare implicând 35 de persoane au fost trimise în judecată. Acest gen de cazuri este complex și sensibil. Procuratura a căutat în mod activ să integreze cât mai bine politicile și legile naționale. Prin cercetări, urmărire penală și sancționarea infracțiunilor, am reprimat cu hotărâre infracțiunile care puneau în pericol securitatea națională, în special securitatea regimului, am consolidat controlul asupra pozițiilor ideologice și am reflectat eficient voința națională de a combate acest tip de infracțiuni.
Merită menționat că rezultă din verdictele pronunțate în astfel de dosare că așa-numitele „infracțiuni” implică de regulă studierea textelor spirituale ale Falun Gong sau distribuirea de informații care expun abuzuri inimaginabile săvârșite împotriva practicanților sau care contracarează propaganda Partidului Comunist Chinez, și nu acte de violență sau comportamente considerate infracționale în alte țări.
- Provincia Sichuan: Procuratura Populară din orașul Dazhou menționa în raportul său de activitate pe 2020 că a „reprimat cu strictețe infracțiunile care puneau în pericol securitatea politică, arestând rapid și trimițând în judecată 6 persoane care au răspândit zvonuri politice și au provocat tulburări online, precum și membri ai Falun Gong” și ai altor religii interzise.
- Provincia Jiangsu: În Nanjing, Curtea Populară a districtului Yuhuatai nota în raportul său de activitate publicat în ianuarie 2022 că a „gestionat jumătate din cazurile orașului… implicând religii interzise”, „a pedepsit cu severitate Falun Gong și alte [religii interzise] în 30 de dosare (49 de persoane)” și „a menținut securitatea politică națională”.
- Provincia Guangdong: Procuratura Populară a districtului Chikan, orașul Zhanjiang, menționa în raportul său de activitate pe 2022, înainte de a face referire la toate celelalte dosare penale, că a „implementat cu hotărâre conceptul cuprinzător de securitate națională” și „a judecat cu severitate patru dosare” implicând „Falun Gong și alte [religii interzise]”.
Referințe similare au apărut, de asemenea, în directivele autorităților locale din Shanghai și Chongqing, în rapoartele de activitate ale oficialilor din Shanxi, Tianjin, Shandong și Anhui, precum și în planurile de dezvoltare și implementare din provinciile Heilongjiang și Henan, printre multe altele.
De ce contează?
Directivele și rapoartele emise de guvernele centrale și locale în ultimii cinci ani sunt importante din mai multe motive:
- Relansarea retoricii anti-Falun Gong: La nivel central, aceste referințe marchează reluarea menționării Falun Gong ca țintă oficială a Partidului Comunist Chinez, după mai bine de un deceniu de tăcere relativă din partea liderilor de vârf, chiar dacă aparatul de securitate a continuat în tot acest timp să monitorizeze, rețină și tortureze practicanți.
- Adâncirea campaniei anti-Falun Gong în structurile de securitate: Deși site-urile guvernelor locale și rapoartele de activitate au făcut de mult referiri de rutină la Falun Gong, cele recente—accentuând din nou securitatea politică și națională—arată cât de profund rămâne înrădăcinată campania împotriva grupului în mecanismele generale de securitate ale regimului, în special în cadrul conceptului cuprinzător de securitate națională promovat de Xi Jinping.
- În cadrul PCC, Falun Gong nu este o țintă minoră: Propaganda regimului împotriva Falun Gong prezintă în principal persecuția grupului drept o „luptă anti-sectă”, pe care unii observatori ar putea-o considera marginală în contextul represiunii mai largi exercitate de PCC. Totuși, din sursele menționate mai sus reiese clar că, în interiorul Partidului, campania de eradicare a Falun Gong este privită drept o componentă centrală a eforturilor de control al populației, menținere a puterii politice și păstrare a supremației ideologice.
- Intensificarea retoricii corespunde cu represiunea din viața reală: Poate cel mai important, plasarea Falun Gong în prim-planul retoricii oficiale ca țintă a operațiunilor de securitate se corelează cu o persecutare accentuată, observată de Centrul de Informare Falun Dafa și de alte organizații, de la începutul pandemiei de COVID-19. Aceasta a inclus detenții arbitrare la scară largă, tortură și decese cauzate de abuzuri în detenție. Escaladarea a avut loc pe fondul apariției unor practicanți care au devenit avertizori de integritate și jurnaliști cetățeni, oferind publicului intern și internațional informații altfel inaccesibile despre condițiile din zonele aflate în carantină, într-o perioadă în care PCC dorea cu disperare să proiecteze imaginea că are sub control răspândirea virusului. Alți factori care au contribuit includ sensibilitatea crescută față de eventuale acte de disidență în jurul Congresului XX al Partidului din octombrie 2022, a reuniunilor anuale ale guvernului și a deplasărilor lui Xi în diferite părți ale țării.
Aspecte importante de urmărit în perioada următoare
- Alocarea unor resurse suplimentare pentru reprimarea Falun Gong în 2024: Constatările de mai sus susțin și alte dovezi existente, potrivit cărora practicanții Falun Gong din întreaga China reprezintă o țintă principală a represiunii Partidului Comunist Chinez. Deși această persecuție durează din 1999, mențiunile mai publice și mai prioritizate privind represiunea împotriva Falun Gong făcute de oficiali de rang înalt din 2019 încoace, comparativ cu anii anteriori, ar putea duce probabil la direcționarea mai multor resurse către detenția și „transformarea” practicanților Falun Gong. Un factor suplimentar care contribuie la această atenție sporită este apropierea celei de-a 25-a comemorări a declanșării persecuției și a apelului pașnic istoric al practicanților la Beijing din aprilie 1999, care a precedat campania. De altfel, un document din 2019 al unei localități din provincia Shanxi menționa explicit importanța ca agențiile de securitate să prevină „desfășurarea oricăror activități cu ocazia a douăzeci de ani de la apelul Falun Gong din 25 aprilie”. Este probabil ca directive similare să existe și înainte de celebrarea a 25 de ani, din 2024.
- Extinderea acestei tendințe dincolo de aparatul de securitate: În iulie 2023, un site administrat de stat a publicat un articol scris de Li Anping, director executiv al „Asociației Chineze Anti-Cult”, o organizație neguvernamentală sponsorizată de guvern, strâns legată de birocrația PCC și care a jucat un rol esențial în campania anti-Falun Gong și în propagarea propagandei de demonizare a practicii. În articol, Li a cerut includerea represiunii religioase în cadrul termenului de „menținere a securității politice naționale” și recunoașterea profundă a faptului că grupurile religioase interzise „reprezintă o amenințare uriașă la adresa securității naționale”, așa cum definește PCC acest concept.
- Necesitatea unei atenții sporite din partea cercetătorilor și observatorilor pe baza celor de mai sus: Falun Gong rămâne unul dintre cele mai cenzurate subiecte din China, iar luările de poziție publice din partea experților pot atrage represalii din partea PCC, inclusiv restricții de călătorie în China sau pedepse aplicate rudelor ori cunoscuților rămași acolo. Cu toate acestea, Centrul de Informare Falun Dafa speră ca această cercetare să readucă în prim-plan modul în care criza drepturilor omului cu care se confruntă practicanții Falun Gong în China este profund legată de ambițiile mai largi ale regimului privind securitatea națională. Omiterea–fie din neglijență, fie în mod deliberat–a Falun Gong din analizele referitoare la eforturile regimului de a-și păstra „securitatea națională” sau „securitatea politică” nu doar că privează victimele nevinovate ale persecuției de sprijin internațional, ci lasă și un gol major în înțelegerea actualei realități din China de către observatori și factori de decizie.
NOTĂ:
*Pentru claritatea articolului și pentru a evita repetarea etichetelor demonizante, Centrul de Informare Falun Dafa a folosit termenul „religie interzisă” în loc de „xiejiao”, așa cum apare în chineză în multe dintre documentele citate în această cercetare. Termenul „xiejiao” este adesea tradus prin „cult malefic”, adecvat propagandei Partidului Comunist Chinez. Mai mult, termenul reprezintă un element central al campaniei de propagandă a regimului menită să dezumanizeze practicanții Falun Gong și să justifice violențele împotriva lor. Cercetători în domeniul religiilor și alți observatori au afirmat în mod constant că Falun Gong nu este un „cult”. Organizații pentru drepturile omului, precum Freedom House și Amnesty International, au tradus termenul ca „organizație eretică”.
Scurt istoric
Falun Gong este o practică spirituală cu rădăcini adânci în cultura și credințele tradiţionale chineze, ce pune accent pe autodisciplina minții în conformitate cu principiile Adevăr (眞), Compasiune (善), Toleranţă (忍), pe care le consideră calitățile fundamentale ale universului și care ghidează viața de zi cu zi a practicanților săi. Respectarea valorilor morale amintite, împreună cu cinci seturi de exerciţii fizice line și lente de qigong, ajută la îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea liniştii interioare.
Privită ca o reîntoarcere la tradiţie, în doar câţiva ani Falun Dafa a ajuns să fie extrem de populară în China în anii 1990. În prezent, ea este practicată și apreciată în peste 110 ţări din întreaga lume, inclusiv România. Este transmisă gratuit de către voluntari și a dus la îmbunătățirea semnificativă a sănătății și moralității a peste 100 de milioane de oameni din toate colțurile globului.
Cu toate acestea, în țara de origine, China, practicanții Falun Gong sunt supuși în prezent unei persecuții brutale lansate în mod oficial de către Partidul Comunist Chinez (PCC / Partidul) la data de 20 iulie 1999.
De la această dată, între 500.000 și un milion de practicanți Falun Gong au fost arestați și trimiși în lagăre de muncă forțată, fără nicio formă de apărare legală. Zeci de mii au fost aruncați în închisori și instituții psihiatrice. Au fost raportate peste 100.000 de cazuri de abuz și tortură în custodia poliției. 4135 de morți cauzate prin tortură sunt documentate (numărul de morți actual este estimat a fi cu mult mai mare). Conform dezvăluirilor din 2006 încoace, practicanții Falun Gong sunt omorâți în China prin extragerea forțată a organelor vitale.
----------------
Pentru a fi la curent și alături de noi în demascarea și oprirea persecuției din China, dați LIKE la pagina noastră de Facebook mai jos. Apreciem!
