În ultimii douăzeci de ani, sute de mii practicanți Falun Gong, sau posibil chiar mai mulți, au fost victime ale recoltării forțate de organe, potrivit organizației Doctori împotriva Recoltării Forțate de Organe (DAFOH). Practica diabolică a recoltării forțate de organe de la oameni vii, fără consimțământul lor, a fost recunoscută ca o crimă împotriva umanității. Ea există și va continua să fie săvârșită și să se dezvolte în continuare dacă comunitatea internațională amână să treacă la acțiune.
În perioada 17-26 septembrie, a avut loc Summitul Mondial pentru Combaterea și Prevenirea Prelevarii de Organe, la care au participat 35 de experți din 19 țări din domeniile: medical, juridic, politic, mass-media, societate civilă și elaborare politici. Acest summit desfășurat online atrage atenția asupra prelevării forțate a organelor, subliniind totodată responsabilitățile etice și rolul important pe care diversele departamente internaționale îl au în a pune capăt acestei atrocității.
Încă din anul 2006, au apărut rapoarte credibile despre recoltarea de organe. De atunci, numeroase investigații independente ale unor experți de seamă au ajuns la concluzia de necombătut că recoltarea forțată de organe a avut loc și are încă loc în China, devenind chiar mai răspândită și extinzându-se și la alți prizonieri de conștiință, precum uigurii, tibetanii, creștinii și cetățenii dizidenți.
Problema se extinde însă dincolo de victimele și autorii crimelor și în comunitatea internațională, de la cetățeni la factorii de decizie politică. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra recoltării de organe, precum și asupra modului în care este necesară cooperarea internațională, multidisciplinară pentru a pune capăt crimei.
Dovezi incontestabile: o crimă profitabilă, în plină desfășurare
[Recoltarea organelor este o] practică îngrozitoare ce depășește imaginația și gândirea noastră ca ființe umane. [Ne confruntăm cu] un număr neplauzibil de transplanturi; perioade de așteptare pentru transplant, incredibil de scurte, care pot fi scurtate la doar două zile dacă se plătește o primă suplimentară; un program public de donare de organe despre care se pretinde că funcționează la un nivel de eficiență nemaivăzut în alte țări; programări pentru transplant prin telefon și, nu în ultimul rând, o multitudine de mărturii ale martorilor oculari... care nu lasă nicio îndoială [că recoltarea organelor există.]
–Dr. Torston Trey, director executiv al DAFOH
Numeroase studii independente efectuate de experți susțin aceste afirmații. Printre ele se numără: raportul din 2006 al autorilor David Matas și David Kilgour; raportul din 2015 scris de Ethan Gutman; lucrarea „Bloody Harvest” din 2016; hotărârea Tribunalului pentru China, prezidat de Sir Geoffrey Nice, dată în 2019. În prezent, hotărârea Tribunalului este una dintre cele mai cuprinzătoare lucrări despre recoltarea de organe.
După cum a rezumat G. Weldon Gilcrease, director al Departamentului de Oncologie și profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Utah:
… [în 2019,] Tribunalul pentru China tocmai publicase raportul în care au consemnat declarațiile a mai bine de 50 de persoane și au analizat personal toate datele și rapoartele existente, în mare parte date provenite din China, care arată că nu există nicio explicație pentru boom-ul incredibil și exponențial și pentru activitatea de transplant, începând cu începutul anilor 2000, în afară de explicația că ucideau indivizi nevinovați pentru organe. Comunitatea medicală nu s-a mai confruntat niciodată în istorie, la o scară atât de mare, cu acest tip de crimă în masă, inimaginabilă.
Coaliția Internațională pentru Încetarea Abuzului în Transplant în China oferă o prezentare generală a probelor în următorul videoclip:
Pentru dovezi suplimentare puteți accesa pagina noastră web (în limba engleză).
Impactul recoltării forțate de organe s-a extins dincolo de granițele Chinei și ale comunității medicale.
Dr. Shi-wei Huang, director al Departamentului de Urologie la filiala Yunlin a Spitalului Național din Taiwan, a arătat: „Încă din 2001, am observat că mulți taiwanezi au ajuns în China pentru transplanturi de organe... Taiwanezii au început să meargă în China pentru a efectua transplant de rinichi în anii 1990, dar numărul a crescut rapid după anul 2000... În ultimii 20 de ani, peste 4.000 de taiwanezi au efectuat în China transplanturi de ficat sau rinichi.”
În afară de pacienții taiwanezi, pacienții în nevoie de transplant din țările din Asia de Est și din țările vestice au călătorit de asemenea în China pentru transplanturi de organe.
„Ne este cunoscut faptul că între 2000 și 2006 China a deținut multe bănci de organe. Ele au fost gestionate și operate de Armata Populară de Eliberare”, a afirmat dr. Huang. Se estimează că băncile de organe dețin câteva mii de donatori în orice moment.
Sistemul de transplant de organe din China este acum o industrie de mai multe miliarde de dolari, potrivit Coaliției Internaționale pentru Încetarea Abuzului în Transplant în China. Estimările indică, de asemenea, că în China sunt efectuate între 60.000 și 100.000 de operații de transplant în fiecare an.
Acest lucru este îngrijorător, având în vedere că numărul de donatori voluntari de organe din China nu se apropie nici pe departe de numărul de transplanturi efectuate și că un număr mare de practicanți Falun Gong (sănătoși datorită practicii) sunt încarcerați pentru credința lor.
Dr. Maria Cheung, decan asociat la Facultatea de Asistență Socială a Universității din Manitoba, a descoperit, de asemenea, din datele cercetărilor recente că 75% dintre refugiații care practică Falun Gong fuseseră supuși unor proceduri selective de screening relevante pentru recoltarea de organe, în timp ce se aflau în centrele de detenție din China.
Pe baza informațiilor disponibile colectate de Minghui.org, în prima jumătate a anului 2021, la cel puțin 129 de practicanți Falun Gong li s-au recoltat sânge și probe de ADN de către autorități, aceste proceduri medicale indicând posibilitatea de a le fi recoltate organele.
Complicitate internațională
La cincisprezece ani de când au fost publicate primele rapoarte despre recoltarea de organe, este evident faptul că problema recoltării forțate de organe are implicații mult mai adânci decât pare.
Crimele împotriva umanității au fost lăsate să continue și chiar au luat amploare, favorizate fiind de o complicitate internațională conștientă și inconștientă.
Mulți au comparat crimele recoltării forțate de organe cu atrocitățile comise în timpul Holocaustului. După cum a arătat Dr. Trey:
De fapt, în ambele cazuri [atrocitățile comise împotriva evreilor în Holocaust și recoltarea forțată de organe de la Falun Gong și alte grupuri] acestea sunt cazuri internaționale... nu numai din cauza faptului că sunt crime împotriva umanității, ci, în special în contextul recoltării forțate de organe, din cauza legăturilor sale cu turismul internațional de transplant, din cauza schimbului academic de cunoștințe despre transplant, a formării studenților chinezi și a comerțului cu medicamente folosite în transplant și cu tehnică medicală...
În comunitatea medicală, studenții chinezi continuă să studieze în centrele de transplant internaționale, iar comunitatea medicală continuă să facă schimburi cu China. Când directorul unui program de transplant de organe din Statele Unite a abordat conducerea unei facultăți pentru a le cere să nu mai efectueze schimburi cu China și schimb de studenți chinezi, conducerea facultății i-a respins cererea de teama represaliilor politice și economice.
Cei mai importanți reprezentanți ai mass-media internaționale au fost, de asemenea, compromiși. China cheltuiește milioane de dolari pe publicitate în mass-media occidentală influentă, precum New York Times, Wall Street Journal. De asemenea, China a oferit companiilor media oferte exclusive și profitabile, influențând mass-media să aibă o poziție pro-China. Astfel, există puține raportări despre recoltarea de organe.
După cum a remarcat Zoe Valdez, jurnalistă și scriitoare cubaneză, despre atrocitățile comise de guvernul cubanez:
Ce s-a întâmplat după aceste practici îngrozitoare și denunțuri izolate? Tăcere invazivă, tăcere complice. Aceeași tăcere la care asistăm în fața recoltării de organe din China, care a răpit și continuă să răpească viața a mii de dizidenți, prizonieri de conștiință. Nu putem permite asta.
Nu vrem să spunem că comunitatea internațională nu răspunde, dar trebuie să continue să o facă la o scară mult mai mare.
Lord Hunt of Kings Heath, fost ministru al Sănătății al Regatului Unit, a declarat că: „Spania, Italia, Taiwan, Israel, Belgia, Norvegia și Coreea de Sud au luat deja măsuri legislative pentru a preveni turismul de organe în China... [iar] acțiunile guvernamentale internaționale trebuie să continue. Este de datoria noastră să acționăm atunci când vedem oameni nevinovați ca fiind victime ale unor astfel de crime îngrozitoare.”
Summitul Mondial pentru Combaterea și Prevenirea Prelevarii de Organe a emis Declarația Universală pentru Combaterea și Prevenirea Recoltării Forțate de Organe, permițând astfel persoanelor fizice și juridice să ia atitudine. Mai multe detalii pot fi găsite aici.
Surse (în limba engleză):
https://en.minghui.org/html/articles/2021/9/23/195869.html
https://en.minghui.org/html/articles/2021/9/23/195870.html
