De-a lungul celor 18 ani de persecuție, au fost documentate zeci de mii de cazuri de atrocități comise de regimul comunist împotriva practicanților Falun Gong. Acestea includ: omoruri arbitrare, tortură, supunerea la muncă forțată, spălarea creierului, persecuții împotriva familiilor, concedieri de la locul de muncă, detenții arbitrare, negarea dreptului la educație și asistență socială.
Tortura reprezintă o caracteristică principală a persecuției împotriva Falun Gong, fiind înregistrată pe întreg teritoriul Chinei. Până în prezent, organizațiile internaționale au documentat peste 100 de metode de tortură folosite în cazul practicanților.
Din rapoartele internaționale ale Amnesty International, Human Rights Watch, ale Raportorului Special al ONU pe Probleme de Tortură, ce descriu cazurile de decese în mâinile poliției, vedem o scenă tragică inimaginabilă.
În continuare vă prezentăm un articol în patru părţi ce documentează câteva zeci de metode de tortură descrise de martori şi victime ale acestor atrocităţi.
1. ”Zborul cu avionul”
În timpul acestei torturi, capul victimei este împins cu putere în jos, iar mâinile îi sunt trase în sus pâna ating peretele.
Practicanții sunt forțați să stea în această poziție pentru mult timp (peste 10 ore). Dacă practicantul nu cedează, este snopit în bătaie sau electrocutat cu bastonul electric până când devine inconştient. Apoi polițiștii îl fac să-și revină și continuă tortura în mod brutal.
2. ”Acul și ața”
Picioarele practicantului sunt prinse în cătușe grele de sol (persoana nu se putea mișca). Apoi mâinile îi sunt legate cu cătușe obișnuite cu una din mîini trecută pe sub un picior. Această imobilizare se mai numeşte ”încătușare mortală”, deoarece încătușarea este foarte strânsă şi dureroasă.
Practicantul este forțat să stea în această poziție pentru mult timp, nefiind capabilă să se ridice şi să efectueze acțiuni zilnice obișnuite precum mersul, folosirea toaletei, mâncatul. Această tortură afectează grav musculatura: mâinile și picioarele se umflă, victima nu poate dormi, simte tensiune. Mulţi cedează psihic, deoarece este foarte greu de suportat. Toți cei care au trecut prin așa ceva au suferit dureri ce sunt imposibil de descris în cuvinte.
În trecut, această metodă de tortură era folosită de obicei de către poliția chineză asupra criminalilor violenți, condamnați la moarte.
3. ”Zborul rândunicii”
Picioarele victimei sunt legate de ambele capete ale patului, iar mâinile legate intenționat la capete diferite ale patului: una în sus și cealaltă în jos. Mâinile sunt întinse la maxim, astfel încât victima să nu le poată mișca. Unii practicanți au fost torturați astfel timp de o săptămână sau chiar câteva săptămâni. Au existat cazuri de până la patru luni.
Această tortură nu permite practicantului să-și schimbe poziția nici un pic, să nu mai vorbim de a se putea întoarce. După o perioadă prelungită, mușchii sunt răniți, conștiința devine neliniștită, pe corp apar răni gangrenate și practicantul suferă de dureri foarte mari.
4. ”Hrănirea forțată brutală”
Hrănirea forțată brutală este diferită de procedura medicală obișnuită de hrănire, care este folosită pentru salvarea vieții. Torționarii din China folosesc această metodă pentru a-i determina pe practicanți să renunțe la credința lor. O astfel de hrănire se transformă în acest caz într-o metodă de tortură.
Unii practicanți au fost hrăniți forțat cu apă cu o mare concentrație de sare, soluție din piper iute, lichior cu o concentrație ridicată de alcool, detergenți, fecale și urină. Unii polițiști îi îndeamnă pe ceilalţi deținuți din închisoare să-i tortureze pe practicanții Falun Gong prin hrănire forțată în moduri din cele mai bizare. De exemplu, li se ordonă să sufle aer prin acel furtun direct în stomacul victimei, apoi să se așeze pe burta victimei. Drept rezultat, soluția salină iese din stomac provocând arsuri ale ochilor și nasului. Unii torționari nu le permit practicanților să meargă la toaletă și leagă victimele cu picioarele în sus, forțându-le să facă pe ele.
5. ”Atârnarea cu picioarele în sus”
În timpul acestei torturi, sângele coboară către cap, fapt ce poate cauza pierderea cunoştinţei sau, dacă tortura durează prea mult, chiar şi moartea. Uneori polițiștii le interzic practicanților să meargă la toaletă și îi înjosesc, lasându-i să zacă atârnați.
6. ”Atârnarea cu mâinile legate la spate”
Ambele mâini sunt încătușate la spate. Victima este apoi atârnată de vreun coș de baschet sau de schelele de construcție, astfel încât rămâne atârnată în aer sau atinge uşor podeaua cu vârful picioarelor. Ambele mâini amorțesc din cauza întreruperii circulației. Această poziţie poate cauza chiar şi paralizia braţelor. În acest timp, practicanții sunt deseori bătuți cu bote sau biciuri.
7. ”Strivirea cu patul”
Este o tortură extrem de dură. Picioarele practicantului sunt strâns legate împreună, în timp ce mâinile sunt legate la spate. Gâtul practicantului este apoi legat foarte strâns de picioare, victima aproape că se sufocă. În această poziţie extremă, practicantul este pus sub un pat în timp ce câteva persoane se așează deasupra, apăsând spatele victimei. Este o metodă de tortură care provoacă adesea traumatisme severe.
8. ”Arderea”
Polițiștii folosesc țigări aprinse pentru a arde fața practicanților. Cei mai ticăloşi dintre polițiști ard intenționat fața practicantelor mai frumoase, pentru a le urâţii.
Uneori victimele sunt arse chiar și cu bricheta, pentru a creea arsuri pe fața practicanților (torționarii le ard sprâncenele), pe bărbiile, mâinile, coapsele și chiar pe părțile lor intime.
9. ”Dând de mâncare insectelor”
Vara, mai ales la răsăritul și apusul soarelui, polițiștii îi dezbracă pe practicanți de haine și îi leagă de un stâlp sau copac în locurile cu mulți țânțari sau insecte. Practicanții, imobiliaţi astfel, trebuie să suporte numeroase înţepături ale diferitelor insecte pentru perioade lungi de timp. După o scurtă vreme, corpul le este acoperit de urme ale înţepăturilor ce provoacă o mâncărime puternică. Uneori victimile nu pot să-și deschidă ochii deoarece pleoapele le sunt umflate.
Continuarea articolului: Partea 2
----------------
Pentru a fi la curent și alături de noi în demascarea și oprirea persecuției din China, dați LIKE la pagina noastră de Facebook mai jos. Apreciem!
Scurt istoric
Falun Gong, o practică de tradiție budistă, are rădăcini adânci în cultura și credințele tradiţionale chineze, punând accent pe autodisciplina minții în conformitate cu principiile Adevăr (眞), Compasiune (善), Toleranţă (忍), pe care le consideră calitățile fundamentale ale universului și care ghidează viața de zi cu zi a practicanților săi. Respectarea valorilor morale amintite, împreună cu cinci seturi de exerciţii fizice line și lente de qigong, ajută la îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea liniştii interioare.
Privită ca o reîntoarcere la tradiţie, în doar câţiva ani Falun Dafa a ajuns să fie extrem de populară în China. În prezent, ea este practicată și apreciată în peste 110 ţări din întreaga lume, inclusiv România. Este transmisă gratuit de către voluntari și a dus la îmbunătățirea semnificativă a sănătății și moralității a peste 100 de milioane de oameni din toate colțurile globului.
Cu toate acestea, în țara de origine, China, practicanții Falun Gong sunt supuși în prezent unei persecuții brutale lansată în mod oficial de către Partidul Comunist Chinez (PCC / Partidul) la data de 20 iulie 1999.
De la această dată, între 500.000 și un milion de practicanți Falun Gong au fost arestați și trimiși în lagăre de muncă forțată, fără nicio formă de apărare legală. Zeci de mii au fost aruncați în închisori și instituții psihiatrice. Au fost raportate peste 100.000 de cazuri de abuz și tortură în custodia poliției. 4135 morți cauzate prin tortură sunt documentate (numărul de morți actual este estimat a fi cu mult mai mare). Conform ultimelor cercetări, peste 1.000.000 de practicanți Falun Gong sănătoși au fost omorâți prin extragerea forțată a organelor vitale.
Continuarea articolului: Partea 2
