Partea a III-a
PCC foloseşte munca intensivă pentru a "reforma minţile oamenilor". Prizonierii sunt forţaţi să construiască şi să repare drumuri şi poduri, să lucreze în mine de cărbuni şi să construiască baraje. Ei nu primesc nimic pentru munca depusă şi sunt deseori bătuţi şi lăsaţi flămânzi. După reforma economică, închisorile şi lagărele de muncă forţată au trebuit să pună la dispoziţie forţa lor ieftină de muncă întreprinderilor din exterior pentru a-şi acoperi bugetele. Industria şi afacerea de închisoare s-au contopit.
Înaintea începerii persecuţiei împotriva Falun Gong în 1999, cele mai multe închisori şi lagăre de muncă forţată aveau dificultăţi financiare şi arătau jalnic. Multe dintre ele erau în pragul falimentului. După ce a început persecuţia, PCC a pus la dispoziţie mari sume de bani pentru finanţarea închisorilor care deţineau mulţi practicanţi Falun Gong. Închisorile au profitat de această oportunitate incredibilă şi au început să facă afaceri netaxate de către stat, dispunând de terenul şi fabricile statului şi de forţă de muncă gratuită. Au atras numeroşi investitori străini şi au devenit profitabile fabricând bunuri de export în unităţile lor de producţie. De atunci a început industria închisorilor PCC.
Să luăm de exemplu Henan Rebecca Holding Group Co. Ltd. Compania conduce multe lagăre de muncă forţată pentru a fabrica peruci, producând cele mai multe peruci din lume. Compania a început afacerile în noiembrie 1999, iar în 2002 a exportat peruci de 49,43 de milioane de dolari şi de 142 de milioane de dolari în 2006. Henan Rebecca Co. deţine peste 65% din piaţa de peruci din SUA. Produsele sale sunt vândute în peste 30 de ţări din America de Nord, Europa, Africa şi Asia. În raportul financiar semianual al companiei din 2005, printre acţionarii săi majoritari se regăsesc şi cele şase cele mai mari bănci din lume: Deutsche Bank, HSBC Holding, ING Group, Merrill Lynch, Morgen Stanley şi Union Bank of Switzerland. Henan Rebecca împreună cu o companie britanică au fondat Hynedale Ltd. drept sucursală de afaceri pentru Europa.
În anii recenţi, Henan Rebecca s-a dezvoltat ajungând cel mai mare producător de peruci, având peste 100 de companii şi deţinând un sfert din piaţa de peruci a lumii. La baza tuturor acestor companii producătoare de peruci se află Lagărul de Muncă Forţată nr. 3 Xuchang din Henan şi Lagărul de Muncă Forţată pentru femei Shibalihe din Zhengzhou. Acei prizonieri sunt forţaţi să muncească peste 12 ore pe zi.
Foto dreapta: Uşa de intrare în Lagărul de Muncă Forţată nr. 3 Xuchang din Henan
Foto dreapta: Ilustrare a metodei de tortură denumite "capra la proţap" folosită în Lagărul de Muncă Forţată nr. 3 Xuchang din Henan
Urmând politica PCC de eradicare a Falun Gong, gardienii din închisori înceacă să îi forţeze pe practicanţii Falun Gong să renunţe la credinţa lor prin muncă intens exploatativă şi torturi brutale. Din cauză că nu dispunea de suficientă forţă de muncă în fabrica de peruci, Lagărul de Muncă Forţată nr. 3 Xuchang din Henan a cumpărat practicanţi Falun Gong (cu 10$/persoană) de la alte lagăre de muncă forţată cum ar fi Staţia de distribuţie Beijing şi Lagărul de muncă forţată Beijing. De asemenea, au răpit mulţi practicanţi Falun Gong din întreaga China pentru a munci în fabrica lor. Lagărul de Muncă Forţată nr. 3 Xuchang din Henan a fost premiat cu meritul de "Unitate de stat de civilizare" pentru "combaterea Falun Gong" de către guvernul central şi Biroul 610. Departamenul Judiciar a premiat de asemenea Lagărul de Muncă Forţată pentru femei Shibalihe din Zhengzhou pentru că a folosit haine strâmte pentru practicante. "Performanţa deosebită în transformarea practicanţilor Falun Gong" de la Lagărul de Muncă Forţată Shibalihe a fost dată ca exemplu de urmat şi altor lagăre.
Multe lagăre de muncă forţată din China conduc diferite afaceri de producţie în acelaşi timp. Ele chiar se unesc cu alte companii şi se transformă în lanţuri multi-business. Produsele care ies din aceste lagăre de muncă forţată nu se mai limitează doar la beţe de mâncat, ornamente de Crăciun sau alte bunuri mărunte. Afacerile lor acoperă componente de automobile, componente pentru electronice, industria chimică, materiale de construcţie, farmaceutice, produse de uz personal, agricultură, silvicultură, produse de minerit şi multe altele.
Să luăm de exemplu provincia Shandong. Compania Shandong Lineng Group Co. are şase închisori care lucrează pentru ea şi alte şapte companii afiliate. Afacerile lor înclud ramuri precum energia, cărbunele, betonul, maşini grele, agricultura, transportul, investiţiile şi construcţiile. Grupul Lineng este o companie multi-miliardară în dolari. A fost onorată drept compania energetică de top din China şi drept una din topul 500 al marilor afaceri din ţară.
Închisoarea Shandong exportă generatoare mari de putere şi motoare. În 2006, produsul intern brut din Shandong a crescut la 15,3% şi a fost clasat numărul unu naţional. Cu toate acestea, oamenii din Shandong sunt foarte săraci. Să luăm de exemplu oraşul Jinin din Shandong. Există câteva industrii miniere de cărbuni bazate pe închisoarea Jinin. La momentul la care produsul intern brut al oraşului Jinin era de 17,4%, venitul mediu al oamenilor se situa sub 2% din venitul din întreaga ţară. Se poate observa aşadar ce sume imense sunt obţinute de pe urma închisorilor şi ce impact puternic are industria închisorilor asupra industriei normale şi asupra pieţei muncii.
Aceste închisori folosesc orice mijloace necesare pentru a ascunde chestiunile legate de forţa de muncă întrebuinţată; folosesc bunurile extrem de ieftine pe care le produc pentru a atrage investitori străini, pentru a exporta şi vinde produsele fabricate prin muncă forţată. Aceşti investitori străini încalcă fără ştiinţă legile din ţările lor şi tratatele internaţionale, şi, în acelaşi timp, dereglează piaţa internaţională. Companiile care fabrică produse similare pe căi legale se confruntă cu falimentul. Consumatorii nu cunosc istoria din spatele produselor pe care le cumpără şi ei devin astfel părtaşi indirecţi la încălcările flagrante ale drepturilor omuluidin China şi participă la persecuţia celor care vor doar să îşi urmeze credinţa.
Seria de articole ”Made in China” a fost preluată de pe site-ul Clear Wisdom (actualul Minghui.org, site oficial al comunității Falun Gong care centralizează rapoarte de primă mână și mărturii de la practicanții din China Continental), informațiile din seria de articole fiind actualizate ultima dată în anul 2007.
