Un teribil lanț de aprovizionare cu organe în China, bazat pe ucidere

Pe data de 22 iunie, la Clubul Naţional de Presă din Washington, D.C., a fost prezentat un nou raport referitor la uciderea prizonierilor de conştiinţă, pentru organele lor, în China. Raportul arată că transplanturile au devenit o industrie masivă în China, numărul acestora fiind de multe ori mai mare decât se ştia anterior. Potrivit analizei,  începând cu anul 2000, spitalele chineze au transplantat între 60.000 şi 100.000 de organe anual. 

Cei trei autori ai raportului, David Kilgour, David Matas şi Ethan Gutmann, toţi trei cunoscuţi pentru dedicaţia cu care au abordat, pe parcursul carierei lor, probleme grave de drepturile omului din întreaga lume, şi, în ultimii ani, inclusiv problema tratată de noul raport, au ajuns la concluzia că:

Regimul chinez s-a angajat în uciderea în masă a deţinuţilor politici.

Pentru a comanda cartea ”Recoltarea sângeroasă” în limba română scrisă de David Kilgour și David Matas, accesați site-ul www.RecoltareaSangeroasa.com

 

Evoluţia investigaţiilor

După apariţia, în anul 2006, a primelor mărturii legate de recoltări forţate de organe de la practicanţi Falun Gong în China, David Kilgour, fost secretar de stat al Canadei pentru Asia-Pacific şi David Matas, reputat avocat în materia drepturilor omului, au publicat la, 6 iulie 2006, un raport de investigaţie independent. Concluzia lor: „Când veţi citi raportul vă veţi îngrozi”. Raportul a fost actualizat după un an, timp în care au apărut noi dovezi şi ancheta a fost continuată. În 2009, după apariţia altor dovezi, inclusiv mărturii ale beneficiarilor macabrei industrii de transplant din China, cei doi au publicat cea de-a treia ediţie a raportului în cartea „Recoltarea Sângeroasă” („Organ Harvesting”) pentru care au fost nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace în 2010.

Pe parcursul anilor, cazul a fost analizat independent şi de Ethan Gutmann, scriitor, jurnalist de investigaţie, fellow la Brookings Institute, care a funcţionat numeroşi ani în cadrul Camerei de Comerţ sino-americane de la Beijing, şi autor a două cărţi - Loosing the new China - despre relaţia coruptă a big business-ului american cu Partidul Comunist - şi „Carnagiul” („The Slaugher”), despre jaful de organe din China.

Investigaţiile celor trei s-au unit în noul raport lansat în iunie: „Recoltarea sângeroasă / Carnagiul: O actualizare”, ale cărui concluzii au fost prezentate la 29 iunie şi în Parlamentul European.

Acest nou raport de 680 de pagini oferă o actualizare cuprinzătoare a investigaţiilor celor trei autori, din ultimii zece ani. Având peste 2300 de referinţe, acesta include un volum mare de informații colectate din rapoarte mass-media, materiale promoționale din China, reviste medicale şi de pe website-urile spitalelor.

Concluzia finală a acestui raport actualizat, și într-adevăr, a lucrării noastre anterioare, este faptul că regimul chinez s-a angajat în uciderea în masă a deținuților politic, în primul rând practicanți Falun Gong, dar și alții..., în scopul de a obține organe pentru transplant. Trecem [în raport - n.r.] prin peste 700 de spitale, unele dintre ele în detaliu. Ajungem la cifra oficială raportată [10 mii de cazuri anual, n.r.] de regimul chinez analizând doar volumul transplanturilor efectuate la câteva spitale. [În realitate, n.r.] avem de a face cu un multiplu al acestui număr. Multe dintre spitale sunt relativ noi, sau au aripi noi de transplant sau paturi nou adăugate. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără siguranța că aprovizionarea cu organe va continua.

- David Matas

Transplanturi de organe la cerere

În majoritatea ţărilor, pacienții trebuie să aștepte ani pentru un transplant de rinichi sau de ficat. În China, organele compatibile sunt găsite în câteva săptămâni sau chiar zile, fiind efectuate mii de transplanturi de ficat de urgenţă pentru pacienţi care necesitau un nou organ în 72 de ore. Unele spitale au oferit chiar și garanții că vor găsi un donator de ficat sau rinichi în decurs de două săptămâni.

Pe materialele promoţionale sau pe site-urile spitalelor din China, s-a susținut că există donatori disponibili imediat pentru pacienții care au nevoie de organe. În cazul respingerii organului de către corpul pacientului, unele spitale au fost în măsură să aducă mai multe organe pentru un singur pacient.

Mai mult decât atât, spitalele chineze îşi enunţau online onorariile pentru transplanturile de organe. Unele spitale au creat facilități pentru a atrage pacienții străini (turiști pentru transplant), unii plătind sute de mii sau chiar milioane de dolari pentru un transplant.

Număr mare de transplanturi de organe, puține donații

Un alt fenomen pe care investigatorii l-au documentat a fost numărul foarte mare de transplanturi de organe efectuate în China.

Potrivit informaţiilor extrase de pe site-urile unor spitale, din experiențele medicilor sau din rapoarte mass-media, unele echipe medicale au efectuat transplanturi de organe, unul după altul, luând cu greu câte o pauză. Utilizarea paturilor din unele centre de transplant a depășit, în mod regulat, 100%. Au fost construite clădiri noi, spaţiul celor existente s-a extins şi au fost adăugate paturi. Șeful transplanturilor de organe din China, Huang Jiefu, a anunţat în 2015 planul de a emite licențe de transplant la şi mai multe spitale.

Datorită tradițiilor chineze potrivit cărora trupul trebuie să fie conservat întreg după moarte și datorită lipsei unui sistem de donare eficient, donarea voluntară de organe este foarte rară în China. Cu toate acestea, există un număr foarte mare de transplanturi de organe efectuate într-un timp foarte scurt, care ridică întrebări cu privire la sursele lor. Sursele oficiale pentru transplant, astfel cum sunt recunoscute de oficialii chinezi – deţinuţii executaţi (înainte de 2015) şi donaţiile voluntare - reprezintă doar o mică fracțiune din numărul de transplanturi efectuate.

După ce recoltările forţate de organe din China au ajuns pentru prima dată să atragă atenția internațională în 2006, instituțiile medicale chineze s-au grăbit să modifice sau să șteargă datele online legate de transplantul de organe.

Deşi numărul oficial de transplanturi al Chinei este în jur de 10.000 pe an, acest număr ar putea fi ușor depășit de transplanturile efectuate în doar câteva spitale. În 2007, peste 1.000 de spitale au aplicat la Ministerul Sănătății, pentru licenţe de transplant de organe, indicând faptul că îndeplinesc cel puțin minimul de paturi de transplant necesar.

Potrivit cerințelor minime de capacitate stabilite de minister, spitalele autorizate să efectueze transplanturi de rinichi şi ficat ar fi efectuat cel puţin un milion de intervenţii chirurgicale de transplant din anul 2000 încoace. În realitate, toate aceste instituții funcționează cu mult peste capacitatea minimă. În plus, multe instituții fără licenţă de la minister efectuează, de asemenea, transplanturi de organe.

O crimă organizată de stat

După ce mass-media a expus recoltarea de organe forțată din China, în 2006, dovezile au arătat că această practică a continuat, deși a devenit mai ascunsă. Numărul raportat al transplanturilor este adesea mai mic, transplanturile efectuate fiind slab documentate, ceea ce face ca determinarea precisă a numărului lor să fie foarte dificilă.

Raportul „Recoltarea sângeroasă / Carnagiul: O actualizare” arată, de asemenea, implicarea armatei chineze, a Partidului Comunist și a organizațiilor guvernamentale în recoltările de organe de la prizonierii de conștiință, incluzând dispariţii ale practicanților Falun Gong aflaţi în custodie și teste medicale forțate făcute de autorităţi practicanţilor.

Raportul colectează informații detaliate care, alături de o serie de mărturii, alcătuiesc imaginea lanţului de aprovizionare sistematică cu organe, o crimă ce aduce profit, condusă de statul chinez.

Tragedia nu se termină cu recoltarea de organe şi transplantul de organe. Sursa corpurilor plastinate, majoritatea din China, din expoziţiile ce fac turul lumii, este un mister. Tot mai multe dovezi fac însă legătura între aceste expoziţii, care au fost găzduite şi de România la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi practicanții Falun Gong din centrele de detenţie chineze, o serie dintre dovezi fiind discutate de noul raport.

Practicanţii Falun Gong, principalele victime ale jafului de organe

Deşi recoltarea de organe de la deţinuţi se practică în China de câteva zeci de ani, amploarea fenomenului a căpătat proporţii naţionale începând cu anul 2000, la circa un an după ce liderul Partidului Comunist Chinez de atunci, Jiang Zemin, a ordonat persecuţia împotriva practicanţilor Falun Gong.

De-a lungul celor 17 ani de persecuţie, milioane de practicanţi Falun Gong au fost aruncaţi în lagăre de muncă, închisori negre, centre de spălare a creierului etc., unde au fost bătuţi şi torturaţi pentru a renunţa la convingerile lor spirituale. Persecuţia a culminat cu dezvoltarea acestei industrii bazate pe jaful de organe, transformând un grup persecutat într-o uriaşă bancă de organe.

China a devenit astfel singurul stat în care prelevarea de organe este folosită ca metodă de execuţie şi eradicare politică.

ANATOMIA uciderii în masă

Timpul de așteptare pentru un transplant: China, comparativ cu alte țări.
SURSA: www.dafoh.org

Timp de aşteptare FOARTE scurt

În ţările lumii, timpul de aşteptare pentru un transplant de ficat sau rinichi este de cel puţin 2-3 ani. În China, timpul de aşteptare este de doar 2-4 săptămâni. Disponibilitatea uimitoare a organelor în peste 700 de spitale care efectuează transplanturi a condus la concluzia că există un fenomen de ucidere la comandă pentru procurarea de organe, ce funcţionează la scară largă.

Numărul estimat al execuţiilor din China
SURSA: Fundaţia Dui Hua, The Wall Street Journal

 

Numerele nu se potrivesc

Guvernul chinez a susţinut că 90% din sursele transplantului de organe din China provin de la deţinuţi executați. Totuși, numărul de execuții a scăzut cu 10% anual, începând din 2002, existând o mare diferenţă între numărul de transplanturi efectuate şi organele care ar fi putut fi furnizate în urma acestor execuţii.  De asemenea, datorită credinţelor tradiţionale, extrem de puţini chinezi îşi donează voluntar organele (aproximativ 130 de chinezi au semnat pentru a-şi dona organele între 2003-2009). Cu toate acestea, imediat după începerea în 1999 a persecuției practicanților Falun Gong, industria de transplant a Chinei a explodat la sute de mii de transplanturi.

Numărul de transplanturi de rinichi efectuate la
Spitalul nr. 2 al celei de-a doua Universităţi Medicale Militare
SURSA: Institutul de Transplant de Organe al
Armatei de Eliberare a Poporului
din Shanghai.

Afacere de miliarde de dolari

Preţuri pentru transplanturi:
- cornee – 30.000 $
- plămân – 150.000 $ - 170.000 $
- inimă – 130.000 $ - 160.000 $
- ficat – 98.000 $ - 130.000 $
- rinichi – 62.000 $
* Preţuri postate ca reclamă pe site-ul Centrului de Asistenţă al Reţelei de Transplant Internaţional a Chinei.

----------------

Pentru a înţelege în profunzime acest fenomen de amploare al recoltării forţate de organe din China, faceţi click AICI.

Pentru a fi la curent și alături de noi în demascarea și oprirea persecuției din China, dați LIKE la pagina noastră de Facebook mai jos. Apreciem!

IA ATITUDINE

În Focus